Documentar asupra propunerii legislative privind interzicerea cultivarii organismelor modificate genetic

In urma conferintei de presa sustinuta de catre deputatul PNL Bogdan Timpau -

PREZENTARE GENERALA

·     Deputatul liberal Bogdan Radu Timpau sustine adoptarea unei propuneri legislative care sa interzica cultivarea plantelor modificate genetic, dar si sa impuna etichetarea corespunzatoare a produselor pe care le cumparam.
·     Astfel, proiectul este sustinut si de alti 77 de parlamentari apartinand PNL, dar si provenind din alte partide de opozitie sau din arcul guvernamental, ca semnatari ai initiativei legislative privind interzicerea cultivarii organismelor modificate genetic si etichetarea unor categorii de produse.
·     Propunerea legislativa are in vedere interzicerea cultivarii OMG pe teritoriul Romaniei pe o perioada de 5 ani si obligativitatea etichetarii corespunzatoare a produselor care contin OMG, in scopul informarii consumatorilor si respectarii dreptului acestora de a alege constient sa consume sau nu OMG.
·     De altfel, initiativa legislativa are la baza precedentul unor state europene, printre care Franta, Grecia, Austria, Ungaria sau Bulgaria care au renuntat deja la aceste culturi controversate. Practicarea agriculturii ecologice presupune, printre altele, si refuzul utilizarii organismelor modificate genetic.
·     De asemenea, studii recente au aratat ca organismele modificate genetic pot afecta sanatatea consumatorilor afectand in timp rinichii si ficatul, conferind rezistenta la antibiotice ori determinand cresterea incidentei alergiilor la consumatori, dar, cel mai important, specialistii au cazut de acord ca este prematur sa se pronunte asupra efectelor consumului de OMG pe o generatie, acestea fiind introduse in consum de prea putin timp.
·     OMG pot fi ob?inute doar in laborator prin transfer de material genetic intre specii indepartate pe scara evolu?iei biologice sau chiar de la plante la animale ?i invers - de exemplu o cap?una cu gene de pe?te arctic pentru a rezista la inghe?.
·     In egala masura, decizia de a continua cultivarea pe teritoriul romanesc aduce mari prejudicii mediului, dar este de natura sa afecteze si deschiderea catre pietele ecologice europene, atat de importante pentru exportul romanesc.
·     In judetul Hunedoara exista o suprafata de peste 40% de rezervatii naturale. In egala masura avem mari loturi de culturi ecologice. In aceste conditii organismele modificate genetic  ar putea invada alte ecosisteme si ar putea inlocui alte specii. Am pierde deci insasi esenta rezervatiilor naturale, a ariilor protejate si am vicia agricultura ecologica si traditionala.
·     Romania trebuie sa ia o decizie: sa isi protejeze cetatenii, sa ii informeze pentru ca acestia sa poata trai sanatos, alege in cunostinta de cauza si mai ales, pentru a nu fi victime nevinovate ale unor puternice interese financiare.
·     Atata vreme cat lipseste un control din partea unui organism independent si democratic toti romanii, cultivatori, producatori, exportatori, consumatori, au de pierdut.
o     Unde este Ministerul Agriculturii cand vine vorba despre apararea intereselor agronomice ale Romaniei?
o     Unde este Ministerul Sanatatii cand trebuie protejata sanatatea publica?
o     Unde este Ministerul Mediului cand este in cauza prezervarea biodiversitatii Romaniei?

STUDII SI ALTE RESURSE STIINTIFICE

      Austria: Ministerul Agriculturii si Ministerul Sanatatii din Austria au publicat in anul 2008 un studiu privind efectele adverse asupra cobailor hraniti cu porumbul modificat genetic NK603xMON810. Studiul demonstreaza faptul ca in urma consumului de porumb modificat genetic (NK63 x MON810) a scazut fertilitatea la cobai, rezultand producerea a mai putini urmasi spre deosebire de cobaii hraniti cu porumb nemodificat genetic. Studiul subliniaza de asemenea ca sistemul de autorizare a culturilor modificate genetic in UE nu este suficient de riguros pentru a asigura o evaluare adecvata. Studiul scoate in evidenta, in mod special,  faptul ca Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) - pe care activitatea careia se bazeaza intregul sistem de autorizare OMG, este incapabila sa evalueze potentialele impacte asupra OMG si prin urmare, nu isi indeplineste atributiile legale si stiintifice.
      Ungaria:  Guvernul Ungariei a comandat studii de evaluare a impactului asupra mediului al porumbului modificat genetic MON810. Aceasta varietate de porumb a fost creata de compania Monsanto, pentru rezistenta la sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilialis). Studiul a fost coordonat de Profesorului Darvas Bela, iar rezultatele sale au condus la interzicerea cultivarii acestui soi pe teritoriul Ungariei incepand din ianuarie 2005 in ciuda faptului ca soiul este aprobat pentru cultivare in UE. Concluziile studiului arata ca mai multe specii de fluturi precum si alte organisme sunt sensibile la toxina Bt produsa de plante si a pus multe semne de intrebare in privinta efectelor secundare pe care aceasta toxina le poate avea. Acest soi de porumb modificat genetic se cultiva si in Romania.
      Franta: Studiul coordonat de institutul de cercetare francez CRIIGEN, a analizat testele companiei Monsanto asupra porumbului NK603. Rezultatele investigarii stiintifice au aratat ca sobolanii hranitti cu acest porumb MG, au prezentat diferente la nivelul ficatului, creierului, inimii si diferente semnificative de greutate, comparativ cu sobolanii hraniti cu porumb normal. Raportul investigheaza siguranta porumbului modificat genetic (MG) NK603, al companiei Monsanto. Acest porumb, a fost modificat genetic pentru a tolera un ierbicid realizat tot de Monsanto. In anul 2004, acest porumb a fost aprobat pentru import in scopul consumului uman si animal in Europa. In prezent este cultivat in campuri de testare pe acest continent.
      Rusia: Studiu stiintific care demonstreaza impactul negativ al soiei modificate genetic (GTS 40-3-2) asupra cobailor. Studiul a fost realizat in cadrul Universitatii de Agronomie Vavilov din Saratov, coordonat de Maria Konovalova, inginer biotechnolog si supervizat de Profesorul V. Blinovm, doctor in medicina. Prin acesta s-au demonstrat deviatii patologice serioase asupra cobailor hraniti cu soia MG (GTS 40-3-2), rezistenta la ierbicidul RoundUp Ready a companiei Monsanto. Realizatorii studiului au raportat schimbari in morfologia unor organe interne (ficat, rinichi, testicole) precum si la nivel celular al cobailor studiati. Soia MG a fost de asemenea gasita ca si cauza pentru mortalitatea infantila precum si cresterea agresivitatii si pierderea instinctului matern la cobaii studiati. Acest tip de soia este cultivat si in Romania inca din anul 1998. Oficial a fost interzisa cultivarea acestei plante incepand cu data aderarii la UE. Neoficial soia modificata genetic este inca in campuri.
      Germania: Analiza stiintifica a porumbului modificat genetic MON863 arata semne de toxicitate ale acestuia. Studiul, publicat in jurnalul intitulat “Archives of Environmental Contamination and Toxicology” (Arhivele de Contaminare si Toxicologie ale Mediului) a analizat rezultatele testelor de siguranta depuse de Monsanto la Comisia Europeana pe vremea cand compania cauta sa-si autorizeze pe piata Europeana porumbul MG MON863. Datele arata ca MON863 prezinta riscuri semnificative pentru sanatate. Cu toate acestea, Comisia Europeana l-a autorizat pentru producerea de alimente si furaje. MON863 a fost reevaluat de catre o echipa de experti condusi de Profesorul Gilles Eric Séralini, un expert guvernamental in tehnici de inginerie genetica de la Universitatea Caen. Cu ocazia conferintei de presa pentru lansarea studiului, Profesorul Séralini a spus: “Analizele Monsanto nu sunt riguroase, iar protocoalele statistice sunt incerte. Mai rau, compania nu a desfasurat analize suficiente asupra diferentei de greutate ale animalelor testate. Date cruciale de la analizele urinei, care indica toxicitate in rinichi, au fost oferite de insesi publicatiile companiei Monsanto.” Datele vizate au fost subiect de dezbateri intense incepand cu 2003, cand au fost identificate schimbari semnificative in sangele animalelor testate si hranite cu MON863. Soiul a fost autorizat de Comisia Europeana, desi majoritatea Statelor Membre s-au opus si si-au prezentat ingrijorarile cu privire la siguranta acestui porumb. Analiza Profesorului Seralini confirma si din punct de vedere stiintific aceste ingrijorari.

RISCURILE INTRODUCERII IN MEDIU SI IN CONSUM A ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC:

I.    Posibile riscuri asupra sanatatii umane:
v     specialistii in nutritie avertizeaza asupra faptului ca adevaratele efecte ale consumului de organisme modificate genetic inca nu au „explodat”, acestea fiind introduse in consum relativ de curand (10 ani), atacul asupra corpului uman putand fi cu adevarat evaluat pe parcursul unei generatii.
v     pot afecta rinichii si ficatul, conform nenumaratelor studii de laborator.
v     confera rezistenta la antibiotice, facand mult mai dificil in acest fel orice proces de vindecare prin medicatia cu antibiotice
v     determina cresterea incidentei alergiilor printre consumatori, in conditiile in care gradul crescut de poluare a dus deja la o crestere alarmanta a numarului de persoane alergice, in special copiii
v     pot produce cresterea in greutate pentru femei
v     ridica riscul de pierdere a sarcinii, etc.

II.   Riscuri demonstrate asupra mediului:
v     Crearea de noi daunatori: o planta de cultura care a fost modificata prin inginerie genetica pentru a fi toleranta fata de saruri ar putea scapa (evada) din lanul de cultura, ar putea invada estuarele, sufocand vegetatia naturala a acestui habitat.
v     Amplificarea problemelor cu daunatorii deja existenti: plantele de cultura sunt capabile de a transfera gene la distante de kilometrii la specii inrudite, prin polenizarea mediata de vant sau insecte, unele dintre aceste specii putand fi buruieni cunoscute. Astfel, genele straine de la plantele de cultura cu caractere inginerizate, cum ar fi toleranta la erbicide sau uscaciune, ar putea fi transferate la buruieni, facandu-le si mai greu de controlat.
v     Afectarea speciilor nevizate, non-tinta: virusurile, microorganismele sau plantele modificate genetic pentru a omori insectele daunatoare ar putea afecta si insectele utile. In experimentele de laborator, bacteriile modificate pentru a converti reziduurile vegetale cum ar fi frunzele in alcool, cu scopul utilizarii acestuia ca si combustibil, au determinat reducerea populatiilor de ciuperci (fungi) benefice. In unele cazuri, au fost omorate si ierburile din zone invecinate prin otravire cu alcool.
v     Reducerea biodiversitatii prin inlocuirea speciilor native: plantele de cultura GE care au un avantaj de supravietuire ar putea evada din campurile de cultura, ar putea invada alte ecosisteme si ar putea inlocui alte specii. Aceasta pierdere a biodiversitatii ar putea diminua sever abilitatea ecosistemelor sau speciilor de a raspunde cu succes la stessuri neasteptate, cum ar fi uscaciunea sau bolile.
v     Irosirea unor resurse biologice valoroase: bacteria Bacillus thuringiensis (Bt) este utilizata in mod curent ca si pesticid natural. Cercetatorii, insa, au modificat genetic numeroase plante de cultura cu Bt si acest fapt ar putea grabi viteza cu care diferite insecte se adapteaza si devin rezistente fata de Bt, facand tehnologia inefectiva.
v     Plante scapate de sub control: polenizarea interspecifica a plantelor modificate genetic. Odata eliberate in mediu, plantele GE nu mai pot fi tinute in frau sau ingradite. Ca toate organismele vii, plantele GE se reproduc si aceasta este o posibilitate pentru gene sa scape in afara zonei de crestere destinata initial. Semintele pot fi culese de pasari si  lasate sa cada in alta parte, mamiferele mai mari pot transporta tuberculii de cartof, sau organe de reproducere pot fi chiar dislocate de vant. Calea majora de a scapa in mediul natural, salbatic, a noilor gene introduse, este prin transferul polenului. Atunci cand o planta GE infloreste, polenul contine noul material genetic introdus si il poate transpota la o alta planta pe care o poate fertiliza rezultand seminte hibride care vor purta, de asemenea, genele inginerizate. S-a demonstrat ca rapita, porumbul, floarea soarelui, cartoful, sorgul si multe alte plante de cultura pot fi interfertile cu plante salbatice care cresc in vecinatatea campurilor cultivate in multe zone ale globului.

III.  Riscuri asupra agricultorilor traditionali si ecologici in plan economic si al dezvoltarii
v     Agricultura biologica si cea bazata pe OMG-uri sunt incompatibile. De exemplu, culturile modificate genetic ameninta culturile organice din cauza numarului foarte mare de polenizari incrucisate si deoarece exista necesitatea de a separa culturile modificate de cele nemodificate genetic.
v     Dominatia crescanda a catorva mari corporatii, a biotehnologiei si inmultirea restrictiilor impuse concurentilor de pe piata ridica problema monopolului pe care industriile biotehnologice producatoare de seminte l-ar avea in anumite sectoare de piata. In plus, cresterea numarului de intelegeri dintre companiile producatoare de seminte si fermieri ridica problema impunerii de restrictii pentru cultivatori, deoarece ar exista temerea ca acestia sa devina „marionete” in mainile companiilor bazate pe biotehnologii”.