Asa cum un motor electric nu poate functiona cu benzina, nici creierul nu poate functiona bine daca primeste un combustibil inadecvat naturii sale. Pentru a va mentine creierul la potentialul maxim, e important sa-l hraniti conform necesitatilor sale, respectiv cu alimentele cu care se hraneau stramosii nostri din… paleolitic. Este afirmatia facuta de autoarea Jean Carper, autoarea cartii „Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului”.

Astazi, regimul nostru alimentar si cerintele creierului se afla intr-o teribila contradictie. Genele nu s-au modificat de milioane de ani, in schimb, meniul si obiceiurile alimentare se schimba cu viteza ametitoare.

Deci, sa nu ne mai miram de frecventa depresiilor, a psihozelor, a bolilor precum Alzheimer sau Parkinson. Creierul nostru tanjeste dupa substantele nutritive din memoria sa evolutionara, dupa alimentele din epoca de piatra, iar noi ii dam hamburgeri si chimicale.

Nu este o exagerare, informatiile provin de la cercetatori. In plus, va putem spune ca alimentatia epocii de piatra, respectiv vanat, peste, ierburi salbatice, fructe si radacini, a fost utilizata de cel putin o suta de mii de generatii de stramosi. Cu timpul, doua grupe de alimente, cerealele si lactatele, s-au alaturat celor stravechi. Astfel, a aparut un nou model alimentar, care a mai fost folosit inca vreo cinci sute de generatii, pana in secolul al XX-lea.

Alimentatia epocii de piatra era compusa din: 55% – fructe, verdeturi, leguminoase, miere si 35% – vanat usor, oua, peste, moluste, crustacee.

Azi, alimentatia omului modern cuprinde: 55% – alimente „noi”, ca alcool, zahar, cereale, alimente procesate (mezeluri, branzeturi, conserve etc.), 28% – carne grasa, peste, moluste, oua si doar 17% – verdeturi, leguminoase, fructe.

Iata care este alimentatia benefica pentru creier, corespunzator epocii de piatra:

• fructe si legume – acestea furnizau 65% din caloriile necesare si peste 100 grame de fibre (de zece ori mai mult decat consumam azi), ca sa nu mai vorbim de aportul in vitamine si in minerale, pe care azi le luam ca suplimente nutritionale;
• mult, foarte mult peste – aici apare una din cele mai critice deosebiri dintre alimentatia omului modern si a celui preistoric, respectiv echilibrul dintre grasimile omega 6, cele pe care le folosim cu precadere azi, si grasimile omega 3, cele benefice pentru creier (este un subiect pe care il vom trata pe larg, avand in vedere importanta sa);
• spre deosebire de vant, carnea care provine de la animalele domestice este mult prea grasa; o solutie buna ar fi sa consumati carne alba de pasare (fara piele);
• nucile si leguminoasele – sunt excelente surse de proteine vegetale; chiar daca sunt grase, nucile si alunele sunt bune pentru creier (nu cele prajite si sarate), la fel si leguminoasele, precum fasolea;
• cereale, paste fainoase, paine – cerealele nu au avut nici un rol in formarea zestrei genetice umane, totusi, de cateva milenii se consuma in cantitate mare, din pacate in locul fructelor si al legumelor;
• produsele lactate – nici acestea nu erau cunoscute in epoca de piatra, specialistii recomanda un consum moderat;
• zaharul – carbohidratii stramosilor nostri erau fructele si mierea; azi folosim zahar rafinat in exces, desi am aflat ca reprezinta una din cauzele accidentelor cerebrale.

Aceasta comparatie intre sistemul de alimentatie al omului din epoca de piatra si al celui modern va poate ajuta sa va constituiti o dieta care va poate mentine creierul tanar.

Creierul este cel mai viu organ uman: se transforma, se dezvolta, se regenereaza in permanenta. In acelasi timp insa, este extrem de sensibil la mediul inconjurator si la ceea ce se intampla in organismul uman. De aceea, este indicat sa avem mare grija de creierul nostru si sa il hranim in concordanta cu originile sale genetice.

Astfel, creierul este alcatuit 60% din lipide, asa ca are mare nevoie de grasimi pentru a functiona eficient. Un creier sanatos are membrane elastice, flexibile, dar o alimentatie bogata in grasimi, nepotrivita, le poate rigidiza. De aceea, este important echilibrul dintre grasimile nocive, omega-6, si cele benefice, omega-3.

In prezent, din cauza uleiurilor rafinate si a produselor grase de patiserie, s-a ajuns la un raport de 15-20:1, in loc de un raport 1:1, asa cum era in urma cu cateva secole. Cel mai bun lucru pe care il putem face pentru creierul nostru este sa-l alimentam cu grasimi omega-3: peste gras (somon, sardele, macrou, hering) si capsule cu untura de peste. Totodata, este recomandat sa limitati consumul de grasimi rafinate.

Cel mai bun supliment pentru creier, cu rezultate evidente in toate testele, este untura de peste. Ea contribuie la invingerea radicalilor liberi, imbunatateste memoria, actioneaza impotriva depresiilor si a bolilor neurologice degenerative.